Societatea Scriitorilor Targovisteni ( S.S.T.) pe meridianele lumii

29.01.2014 07:36

 de Adrian Melicovici

   Una dintre cele mai puternice societăți culturale din România, este în acest moment Societatea Scriitorilor Târgovișteni ( S.S.T) de la Târgoviște. Romnewsmedia și în curând o altă publicație, în edițiile online, digitale sau tipărite, și-au propus să scrie mai mult despre această societate meritorie, condusă de prof. Mihail Stan. 

Pe parcursul ultimilor ani, scriitori cu experiență, critici și laureați ai mai multor concursuri literare, și-au unit eforturile pentru a menține nestinsă pasiunea pentru scris, creație, fie că vorbim de proză ori poezie. Autori consacrați, deschiși dar și hotărâți să continue tradiția culturii târgoviștene, semnează lună de lună materiale relevante prin temă și conținut în singura revistă de cultură autentică dâmbovițeană, ” Litere”. În fiecare ultimă zi de sîmbătă a lunii, scriitorii societății se reunesc în Salonul Editorial, pentru a-și prezenta aparițiile publicistice unde din rândul confraților, vin constructiv critici, opinii. Atmosfera este destinsă și cultura rămâne la ea acasă, într-un efort deloc neglijabil al membrilor fondatori și celor ce fac astăzi parte din Societatea Scriitorilor Târgovișteni.

Rând pe rând, Corin Bianu, Tudor Cristea, George Coandă, Vali Nițu, Dan Gîju, Ion Iancu Vale și alții, își aștern rândurile ori adaugă prin ei înșiși câte o piatră peste cea mai frumoasă temelie: cartea. Așa că ne oprim aici, pentru început, cu promisiunea că ne vom strădui să semnalăm pe cât posibil, chiar și de aici, din Diaspora, mai exact Italia, activitățile scriitorilor și implicit ale SST-ului. Este momentul ca scriitorii de la Târgoviște și prietenii lor confrați din alte regiuni, prin Societatea Scriitorilor Târgovișteni, să primească inclusiv de pe meridianele lumii, atenția cuvenită.

SOCIETATEA SCRIITORILOR TÂRGOVIŞTENI

( Scurt istoric )

SURSA: https://www.sst.bibliotheca.ro/

Chiar şi o succintă „istorie” a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni – care numără în prezent peste 122 de membri cu carnet, scriitori din România, dar şi din Republica Moldova şi Serbia – nu poate fi disociată de cele două entităţi ce au determinat hotărâtor înfiinţarea acestei asociaţii culturale nelucrative şi apolitice: revista „Litere” şi Editura Bibliotheca din Târgovişte.

Aprilie 2000 marchează data editării seriei noi, să-i zicem totuşi aşa, a Litere-lor. Trebuie precizat însă că Litere – aflată astăzi la începutul celui de-al zecelea an de apariţie neîntreruptă – nu revendică nicicum (un oarecine ne acuza că am sfeterisit numele revistei de la... bucureşteni!) calitatea de continuatoare în timp a programului revistei cu acelaşi nume ce a apărut o scurtă perioadă la Găeşti, mutându-şi apoi redacţia la Bucureşti. Poate numai sentimental...

Iată cum evocă Tudor Cristea – devenit director al publicaţiei – (Litere, anul IV, nr. 3-36, martie 2003) începuturile: „Fără mijloace financiare, dar sperând că se poate, am găsit un format apt de a fi justificat cultural şi am gândit de unul singur primul număr. I l-am rezumat, într-o seară, concitadinului meu, Dumitru Ungureanu, şi am hotărât, scurt, s-o facem. El a procesat, la calculatorul propriu, materialul şi a completat editorialul cu câteva idei războinice. În rest, articole scrise de mine, proză scrisă de el, două pagini de poezii ale Ioanei Dana Nicolae, câteva încercări poetice ale unei eleve. Numai 16 pagini, dar o mică bombă. Sau o zădărnicie. Sau o aiureală. Nici eu nu mai ştiu. Trebuie însă să recunosc contribuţia celui de-al treilea om, Mihai Stan, directorul Editurii Bibliotheca. El ne-aajutat să tipărim revista, preluând ulterior toată latura tehnică şi, în ultima vreme, cea mai mare parte din sarcinile redacţionale.”

Editura Bibliotheca, în sediul căreia se află redacţia târgovişteană a Litere-lor (o primă şi încă existentă subredacţie fiinţează la Găeşti; acesteia i s-a adăugat o alta, extrem de activă – acad. Mihai Cimpoi, scriitorii Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Ianoş Turcanu şi, cu certitudine, în curând Valeriu Matei – cu sediul la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova), a iniţiat demersurile pentru obţinerea ISSN-ului (1582-0289) şi a realizat, începând chiar cu primul număr, tehnoredactarea şi tiparul. Editura (tânără, şi ea, pe atunci) şi revista au crescut împreună. Colaboratorii editurii (al cărei director, Mihai Stan, este redactor-şef al revistei, director fiind Tudor Cristea) au devenit colaboratori ai Litere-lor, iar cei ai Litere-lor – ai editurii. Cei mai mulţi au tipărit, în timp, cărţi în editura târgovişteană şi au rubrici în revistă:  Alexandru George (Accente), Mircea Horia Simionescu (Literatură dus-întors), Barbu Cioculescu (Breviar), Mircea Constantinescu (Portrete în peniţă), acad. Mihai Cimpoi (Eseu), Florentin Popescu (Note de lectură), Henri Zalis (Recitiri), Nicolae Scurtu (Restituiri). Colaboratorilor găeşteni – Tudor Cristea (Editorial, Cronica literară, Revista revistelor), Dumitru Ungureanu (Alambicotheca), Daniela-Olguţa Iordache (Lecturi), Nicolae Neagu li s-au alăturat, chiar de la primele numere, cei din Târgovişte: Mihai Stan (Lecturi, Interviu), Mihai Gabriel Popescu (Clio), Victor Petrescu (Inedit-Remember), George Coandă (Geocivilizaţie românească), Ştefania Rujan (Eseu), George Toma Veseliu (Restituiri), Geogre Anca (Dharma hindusă), Corin Bianu (Lecturi), Emil Stănescu (Eseu), Ion Mărculescu (Proză), cu prezenţă permanentă.

Scriitorii Nicolae Ionel (Lecturi, Proză), Grigore Grigore (Poesis), Victor Davidoiu (Proză), Constantin Voicu (Poesis), Dan Ţop (Epigrama), Ion Bratu (Folclor), George Corneanu (Ethnos), Florea Turiac (Poesis), Victor Sterom (Poezie universală) au avut apariţii cvasipermanente.

Nu trebuie trecută cu vederea colaborarea doamnelor Viorica Răduţă şi Georgeta Adam, şi criticilor Liviu Grăsoiu, Horia Gârbea, Iordan Datcu ş.a.

Cu intermitenţe au fost găzduiţi în Litere Emil Vasilescu, Petre Gheorghe Bârlea, Ioan Adam, Marius Bădiţescu, George Corneanu, Daniel Drăgan, Mircea Drăgănescu, Marin Neagu, Doina Petrescu, George Sânpetrean, Sorana Corneanu, Andrada Vissarion, Ioana Dana Nicolae, Petre Flueraşu şi mulţi alţii.

Întâlnirea la Chişinău, în octombrie 2000, a redactorului-şef, Mihai Stan, cu poetul Iulian Filip pe lângă înfiinţarea unei subredacţii a revistei Litere în Chişinău a avut ca efect rubrica Poezia Acasă (susţinută de poetul şi graficianul Iulian Filip), în care, lună de lună, au fost prezentaţi cititorului peste 60 de poeţi contemporani din Basarabia într-o selecţie autorizată. Pornind de la această rubrică, Mihai Stan şi Iullian Filip au realizat o antologie lirică, apărută în două ediţii (a doua fiind augmentată), la Editura Bibliotheca.

Lumea literară a semnalat apariţiile revistei Litere în mod repetat, cu interes (şi, îndeobşte, elogios) în Adevărul literar şi artistic, Literatură şi Artă (Chişinău), Jurnal de Dâmboviţa, Argeş, Cafeneaua literară, România literară, Observator cultural, Biblioteca, Curier, Cotidianul, Vatra, Universul Cărţii, Convorbiri literare, Contemporanul, Naţional, Săgetătorul, Familia, Luceafărul, Trivium, Sud, Pro Saeculum, Axioma, Orizont, Oglinda literară ş.a.

Dintre colaboratorii tineri, dâmboviţeni sau nu, trebuie reţinuţi Margareta Bineaţă, Lucia Dărămuş, Raluca Ciochină, Andra Rotaru, Alin Zaharia, Andrei Gheorghe, Andrei Lucian Drăgoi, Andreea Gluh, Alexandra Tomşa, Mihaela Ştefan şi alţii.

Dincolo de toate, trebuie amintiţi domnii George Corneanu (directorul Centrului pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa) şi Mihai Drugă (întreprinzător din Găeşti – pentru o perioadă determinată) care au asigurat o parte din cheltuieli începând cu nr. 15, până la această dată Litere apărând prin eforturile financiare ale directorului revistei şi ale Editurii Bibliotheca; editura suportă şi în continuare o parte din cheltuieli.

Ajunsă, în cel de-al zecelea an al existenţei sale, trecând peste numărul 100, depăşind cu mult vârsta oricărei alte publicaţii culturale apărute vreodată în spaţiul dâmboviţean, revista dă semne certe de longevitate, iar colaboratorii alcătuiesc, nedeclarat, ceea ce s-ar putea numi Noua Grupare Intelectuală Litere.

În ziua de 27 octombrie 2005, o mai veche dorinţă a literaţilor dâmboviţeni – înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Târgovişteni – s-a materializat, în şedinţa de constituire a acestei organizaţii de creatori, grupul de iniţiativă (ce se confundă cu colegiul de redacţie al Litere-lor) anticipând în planul descentralizării organizatorice – expresie a autonomiei creatorilor literari din provincie – sincronizarea la realităţile UE, ai cărei membri suntem (consemnarea următoare este destinată istoricilor literari atenţi la amănunte: 27.10.2005 – se obţine de la Ministerul Justiţiei dovada disponibilităţii denumirii nr.35173; 19.09.2005 – Judecătoria Târgovişte comunică înregistrarea SST în registrul special; 27.09.2005 – Certificat de înscriere a persoanei fără scop patrimonial; 18.10.2005 – obţinerea certificatului de înregistrare fiscală nr.180489/90).

Iată cum fixează scriitorul Tudor Cristea în „Câteva precizări” – editorialul din Litere. Revistă a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, nr. 3 (72)/ martie 2006 – momentul naşterii SST: „Ideea SST s-a născut în redacţia revisteiLitere, publicaţie care a coagulat, atât cât s-a putut, forţele scriitoriceşti nu chiar impresionante din zonă.” Şi mai departe, răspunzând unor cârtitori – „oameni de cultură şi odihnă” cum îi numeşte T. Cristea –, care au încercat punerea în conflict a SST cu USR: „SST este o organizaţie constituită juridic, având un statut bine gândit, aprobat de către membrii fondatori. Nu face concurenţă altor organizaţii asemănătoare, nu impune nimănui restricţii privind aderenţa la aceasta (...) şi nu-şi propune să creeze vreo piedică în calea afirmării celor care n-o agreează. Este mai degrabă o alternativă la USR, ce nu are în zonă o reprezentativitate de luat în seamă şi nici nu a găsit încă forme de implicare reală a membrilor săi”.

Societatea Scriitorilor Târgovişteni nu înseamnă însă nici pe departe retragerea într-un provincialism anchilozat, ci asumarea voluntară şi conştientă a unor acţiuni concertate în dorinţa creşterii vizibilităţii literaturii create în judeţul Dâmboviţa, atât în ţară cât şi în spaţiul european „ocupat” deja de grupări ale creatorilor ce aproape exclud din acest „dialog” pe cei ce nu rezidează în Capitală sau în marile oraşe ale ţării.

Această dorinţă de deschidere este şi motivul pentru care, pe 27 octombrie 2005, au fost cooptaţi, pe lângă membrii fondatori (Mircea Horia Simionescu – preşedinte de onoare; Mihai Stan – preşedinte; Tudor Cristea, George Coandă, Victor Petrescu, Emil Stănescu – vicepreşedinţi; Mihai Gabriel Popescu, Grigore Grigore – secretari; Dan Ţop – consilier juridic; Florea Turiac – trezorier) şi personalităţi literare de remarcabil relief: Iulian Filip (cunoscut scriitor şi animator cultural din Republica Moldova), acad. Mihai Cimpoi (preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), Victor Romanciuc (poet, dir. adj. la Editura Prut Internaţional), Nicolae Dabija (directorul revistei USM Literatura şi arta), Ianoş Ţurcanu (dir. adj. al Direcţiei Cultură din Primăria Chişinău), Barbu Cioculescu, Corneliu Popescu (Venezuela), George Anca, Henri Zalis, Florentin Popescu, Marin Ioniţă, Emil Vasilescu, Sultana Craia, Gheorghe Buluţă, George Corbu (preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România), Daniel Drăgan, Mircea Anghelescu (şeful catedrei de literatură de la Universitatea Bucureşti), Liviu Grăsoiu (critic literar, trei decenii director la Radio România Cultural), Mircea Constantinescu (scriitor, membru CNA). De altfel, articolul 7 din Statul SST stipulează că „pot deveni membri titulari şi membri asociaţi ai SST persoane fizice sau juridice din ţară saustrăinătate (s.n.), care sprijină moral şi material activitatea societăţii”. Deja SST are membri în Republica Moldova, înSerbia, în Italia şi în Venezuela.

Cinci dintre membrii SST (Mihai Stan, Victor Petrescu, George Coandă, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea) sunt şi membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Scopul şi obiectivele Societăţii Scriitorilor Târgovişteni sunt de natură să asigure forţa acestei organizaţii, aşa cum prevede statutul.

Societatea Scriitorilor Târgovişteni, organizaţie apolitică, nonprofit are drept scop să promoveze şi să protejeze drepturile şi interesele scriitorilor membri ai Societăţii în relaţiile cu autorităţile. Societatea Scriitorilor Târgovişteni susţine editarea unor cărţi şi reviste literare, a înfiinţat un salon literar judeţean, ajuns la a 32-a ediţie, a organizat şi direcţionat numeroase acţiuni culturale ce au ca obiect cărţile şi scriitorii (lansări de carte, conferinţe, simpozioane, aniversări, comemorări, concursuri de literatură), a sprijinit apariţiei revistelor şcolare etc.

Condiţionat de potenţa financiară dată de subvenţii, de contribuţia sponsorilor (instituţii, persoane juridice sau fizice), de cotizaţia membrilor organizaţiei şi de alte surse, au fost sprijiniţi să debuteze în volum tinerii scriitori membri ai organizaţiei (Caiete Litere 3 – Treptele visului. Tineri poeţi dâmboviţeni).

Au fost organizate activităţi de reciprocitate cu scriitori din Republica Moldova şi Serbia.

Într-un „Act de întemeiere” conceput uşor grandilocvent, sigur din cauze ce ţin de emoţia întocmitorilor, semnat de 44 de membri deveniţi, conform Statutului Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, membri fondatori (Corin Bianu, Mihaela Ciocodeică, Gheorghe Petre Bârlea, Ion Bratu, Victor Davidoiu, Alexandrina Dinu, Sebastian Drăgan, Daniela-Olguţa Iordache, Ion Mărculescu, Theodor Iulius Nicolin, Emil Stănescu, Gheorghe Duţă-Micloşanu, Ion Gavrilă, Dan Gîju, Lucian Grigorescu, Grigore Grigore, Ion Dincă Hobaia,  Mihail Iurcu, Erich Kotzbacher, Alexandru Manafu, Alexandru Nicolescu, Nicolae Neagu, Victor Negulescu, Lucian Penescu, József Pildner, George Piteş, Ştefania-Viorica Rujan, Bucur Serghie, George Sânpetrean, Florea Turiac, Dumitru Ungureanu, Ion Iancu-Vale, Constantin Voicu, Virgil Voinescu-Orăşanu) se consemnează: „Astăzi, 27 octombrie, anul de la Domnul 2005, în vechea Cetate a istoriei şi culturii, Târgovişte, noi, cei reuniţi la Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” pentru a aşeza piatra de temelie, am luat hotărârea de a înfiinţa, întru propăşirea spiritualităţii româneşti, Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Dorindu-se a fi continuatoarea vrednică a unei ilustre tradiţii, începută la vremea scrierii Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, Societatea Scriitorilor Târgovişteni a luat naştere, aşadar, prin gândul ctitorilor şi vrerea liber exprimată a celor care subsemnăm acum şi aici acest Act de întemeiere ca să rămână mărturie în timp şi pildă de urmat şi de perpetuat pentru cei ce vor veni după noi”.

În prezent, SST are peste 122 de membri cu carnet, în ultimul timp Societatea fiind deschisă mai ales tinerilor scriitori (Andrei Gheorghe, Andrei Lucian Drăgoi, Alexandra Tomşa, Andreea Mihaela Gluh, Nicoleta Cojoianu, Doina Mihaela Dimitriu), dar şi celor care, din diverse motive, nu au dobândit calitatea de membri fondatori (George Călin, Nicolae Petrescu, Ion Enescu-Pietroşiţa, Ioan N. Radu, Ion Sorin Ivaşcu, Mircea Bădoiu, George Toma Veseliu, Marin Rădulescu, Niculae Ionel, Adrian Georgescu, Cristian Buzăţel, Ivan Vasile Ivanoff, Niculae Năbârjoiu, Manina Cerasela Leaşu, Horaţiu Radu Maniţi, Viorica Pop, Marin Petre Constantin, Dumitru Radu Luca, Marin Rădulescu, Ana Baity, Ion Vişan, Gheorghe Canache, Flavia Stoica, Valeria Arsene, Titi Damian, Victor Sterom – Dumitrescu Ion, Emanoil Toma, Mihai Antonescu, George Ioniţă, Vasile Barbu, Pavel Gătăianţu, Ionel Stoiţ, Petru Onciu, Ioţa Bulic, Dănuţ Drăghici, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Nicolae Gheyu, Valerică Niţu, Ana Hâncu, Alin Vrăbiescu, Carmen Duvalma – C. Miriţă, Gheorghe Râmboi – Gh. Râmboiu-Bursucan, Gheorghe Olteanu – Geo Olteanu, Lucian Drăgoi, Florin Sălceanu Oprea, Iulian Moreanu – Gheorghe Ciocodeică).

Tot ceea ce au întreprins până acum scriitorii dâmboviţeni face din SST o entitate cu vizibilitate în ceea ce numim încă reflex „viaţă culturală”. Câteva repere în sprijinul afirmaţiei: Salonul literar  al SST, ajuns la peste 32 de întâlniri ale literaţilor dâmboviţeni, moderat de poetul şi criticul literar Tudor Cristea, care a impus un spirit polemic discuţiilor, promovându-se astfel doar literatura valoroasă, adună, lunar, poeţi, prozatori din generaţii diferite. Se citesc fragmente din viitoare volume (versuri, proză, eseu, critică de întâmpinare), se comentează, se lansează cărţi ale membrilor SST, se programează „mese rotunde”. La origine a stat însă revista Litere.

De altfel, despre revista Litere, Dicţionarul general al literaturii române, vol. IV L/O dă date pe o coloană şi jumătate, fraza de final fiind caracterizantă: „Litere a reuşit să coaguleze un grup de autori legaţi de spaţiul dâmboviţean, de la reprezentanţii Şcolii de la Târgovişte până la generaţiile mai noi, şi s-a impus prin valoarea materialelor publicate, prin fermitatea şi caracterul avizat al opiniilor, dar şi printr-un mod elegant de a polemiza. Legând prezentul de trecut, L.  aspiră, aşa cum sună titlul unei rubrici, să realizeze o «Şcoală dâmboviţeană»” (Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, vol. IV L/O, p. 76-77). Inserarea citatului se justifică prin faptul că SST este, aşa cum adesea s-a afirmat, o emanaţie a revistei Litere, devenită, firesc, Revistă a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni.

Puţine sunt, de altfel, noutăţile în cultura dâmboviţeană postdecembristă: apariţia revistelor de cultură Curier, Eroica, Litere, Armonia (ultimele două, sub egida SST), ai căror colaboratori sunt în mare parte membri SST, şi a cotidianului Jurnal de Dâmboviţa cu numeroase pagini culturale; înfiinţarea Universităţii „Valahia”; apariţia unor edituri active (Bibliotheca, Pandora M – înlocuită din 2007 cu Marcona); fondarea unui teatru profesionist, Teatrul Municipal „Tony Bulandra”, a filarmonicii Muntenia. Nu întâmplător, în articolul „Un fenomen spiritual – Grupul Cultural de la Târgovişte: Pro Millenium” (Jurnal de Dâmboviţa, 10.03.2006) –, se emite ideea că întâlnirea unor aceiaşi scriitori în paginile revistelor de cultură „a dus la organizarea unor forme de unificare a potenţialului acestora în Societatea Scriitorilor Târgovişteni şi în filiala târgovişteană a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Crearea unei active Societăţi a Scriitorilor Târgovişteni, alături de o tot de atât de activă filială a UZP constituie unul dintre momentele de referinţă în cultura spaţiului dâmboviţean contemporan, ale cărui benefice efecte sunt deja vizibile.

O doleanţă mai veche – Caietele Litere – prinde consistenţă,  prin apariţia primelor trei numere, dedicate poeziei, prozei, prin efortul Grupului Editorial „Bibliotheca – Marcona”, partener oficial al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni.Cel de-al treilea număr, dedicat poeziei dâmboviţene tinere (Litere 3 – Treptele visului....( prof.Mihai Stan, președinte executiv S.S.T.- continuarea textului in linkul indicat drept sursa, n.n)

Înapoi